Cautare...?

Ma sprijin de cer
Cu coatele goale ma zgariu de astri
Cu norii imi opresc apoi sangerarea
Si astept,mereu astept un ecou de pasi
Pierdut in simfonia ochilor albastri.
Tu,iarasi tu...parca inca te caut.
M-am prins de toate cerurile tale,
In care te ascunzi?
Vantul ma ia uneori pe gratis
Vazand ca fac autostopul in van
Dar refuza mereu sa ma duca
Mai departe de limita dintre haos si diafan.
Pentru ca la urma urmei,
Sa il prinzi pe Dumnezeu de coaste e prea mult.
Si totusi,Dumnezeul meu ai fost tu
Si pe tine,totusi,te-am prins de coaste.
Mi s-a reprosat ca nu stiu sa ascult,
Mi s-a spus ca Dumnezeu a ucis Dumnezeul din tine.
Imi soptise o stea cazatoare
Sa nu te mai caut
Pentru ca daca asa a fost,asa e mai bine.
Pentru ca tu erai doar om
Iar eu am insultat divinitatea
Crezand din ce in ce mai mult in carne si parfum.

Acum insa iti caut cerurile
As dori sa depun o contestatie,
Sa-i reclam Dumnezeului tau nedreptatea.
Dar pentru asta trebuie sa caut Dumnezeul lui,
Iar pe acesta parca tot nu il pot gasi.
Desi de-atata timp imi sfredelesc genunchii
Sarind de pe culmea fiecarei dureri,
Pe culmea unei dureri mai mari si mai atroce
Rugandu-ma din cer in cer,spre blasfemii.

Pentru ca-n fiecare zi sunt tot mai goala,
Si-n fiecare gand,tot mai atee.
Mai stearsa cu fiecare vers ce mi te fura.
Dar cu fiecare zeu pe care il ucid cu mintea,
Devin in fiecare clipa de abis
Din ce in ce mai dumnezee.